Nici bolnav, nici sănătos
Frumosul Angel Cătălin Nicolae ajunge la 60 de ani la un Azil particular, plătit din pensia sa de invaliditate și din noua indemnizație de handicap, pentru care s-a luptat de curând bătrâna lui mamă. Singur la părinți, mama și-i l-ar fí dorit fată. Timid, nu avea prieteni, nici băieți, nici fete. Își dorea în viață să fíe fericit și lăudat în cărți ca Ceaușescu, Napoleon, sau ca Elvis, M.Jackson, chiar ca İisus, Mucenicii, Cuvioșii, Pustnicii, ori ca Petrache Lupu, Baba Vanga, să aibă soție, doi-trei copii, să muncească fízic puțin și intelectual mult, chiar să fíe vreun savant celebru, ori actor faimos ca Alain Delon, căci tare îi mai plăcea să se privească în oglindă și să spună replici din fílme românești și străine subtitrate... La școală vrea note mari, de 10, învață bine, ia Bac-ul cu medie bună, însă după ce dă examene la Litere, îl fură boala, merge la bunici prin sat cu mâna ridicată, gândind că e vizat de securiști... Îl duce tat-su la Spital, el nu realizează unde e, fíi